a) activităţi de pescuit şi acvacultură, acoperite de Regulamentul (UE) 1.379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.184/2006 şi (CE) nr. 1.224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului[1]; 

b) activităţi legate de producţia primară a produselor agricole, aşa cum sunt enumerate în anexa 1 la Tratatul instituind Comunitatea Europeană, cu excepţia produselor obţinute din pescuit şi acvacultură prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.379/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.184/2006 şi (CE) nr. 1.224/2009 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului; 

c) activităţi de prelucrare şi comercializare a produselor agricole, aşa cum sunt enumerate în anexa 1 la Tratatul instituind Comunitatea Europeană, în următoarele cazuri: 

(i) când valoarea ajutorului este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii produselor de acest tip achiziţionate de la producătorii primari sau introduse pe piaţă de operatorii economici respectivi; 

(ii) când ajutorul este condiţionat de a fi parţial sau integral transferat producătorilor primari (fermieri). 

(iii) Prin prelucrarea produselor agricole se înţelege orice operaţiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este tot un produs agricol, cu excepţia activităţilor desfăşurate în exploataţiile agricole, necesare în vederea pregătirii unui produs de origine animală sau vegetală pentru prima vânzare. 

d) Prin comercializarea produselor agricole se înţelege deţinerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători şi a oricărei alte activităţi de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de către un producător primar către consumatori finali este considerată comercializare în cazul în care se desfăşoară în localuri distincte, rezervate acestei activităţi; 

e) activităţi legate de export, şi anume ajutoarele legate direct de cantităţile exportate, de înfiinţarea şi funcţionarea unei reţele de distribuţie sau pentru alte cheltuieli curente legate de activitatea de export; 

f) ajutoarele condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele importate; 

g) operatorii economici care activează în sectorul carbonifer, aşa cum este definit în DECIZIA CONSILIULUI din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive; 

h) ajutoarele pentru achiziţionarea vehiculelor de transport rutier de marfă acordate operatorilor economici care au ca obiect de activitate prestarea de servicii de transport rutier de marfă în contul terţilor sau contra cost. 

    În cazul în care o întreprindere îşi desfăşoară activitatea atât în unul dintre sectoarele exceptate enumerate mai sus, cât şi în unul sau mai multe sectoare sau domenii de activitate incluse în domeniul de aplicare al prezentei scheme, prevederile acesteia se aplică ajutoarelor acordate pentru sectoarele neexceptate. 

    Pentru a beneficia de prevederile schemei, întreprinderea în cauză trebuie să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităţilor sau o distincţie între costuri, că activităţile desfăşurate în sectoarele excluse din domeniul de aplicare nu beneficiază de ajutoare de minimis acordate în conformitate cu prezenta schemă

[1] Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti şi de acvacultură.